Noutăţi
1/14 februarie - Pomenirea Sf. Mc. Trifon
Sfântul Trifon în tradiţia românească
Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte astăzi pe Sfântul Mucenic Trifon. El a trăit în secolul al III-lea. A suferit moarte martirică în timpul persecuției ordonate de împăratul Decius. Este cinstit ca protector al grădinilor și al livezilor împotriva insectelor dăunătoare și a altor calamități naturale. Această cinstire este legată de un episod din viaţa sa, când sfântul s-a rugat Bunului Dumnezeu şi a salvat localitatea sa natală de la înfometare, prin oprirea unei invazii de lăcuste.
De ziua Sfântului Trifon, viticultorii, pomicultorii și grădinarii evlavioși țin post și cheamă preotul pentru a le stropi viile, livezile și grădinile. Tot în această zi, gospodarii aduc la biserică semințe de cereale și legume, spre a fi binecuvântate de preot, pentru semănat. În anumite zone viticole din ţara noastră astăzi oamenii sărbătoresc începutul muncii în vie, printr-o mare sărbătoare, numită „Gurbanul viilor”.
Există obiceiul în unele zone din ţară de a se oficia slujba de Sfinţire a apei în prima zi a fiecărei luni. Apa care se sfinţeşte în ziua de 1 februarie este numită „Agheasma Sfântului Trifon”.
În Molitfelnic, la rânduiala care se citeşte atunci când ogoarele, podgoriile sau grădinile sunt afectate de lăcuste sau alte insecte dăunătoare, se găsește Rugăciunea Sfântului Mucenic Trifon. La începutul acestei rânduieli din Molitfelnic se precizează că „se cuvine să se facă Sfânta Liturghie şi să se aprindă candela la icoana Sfântului Trifon”. Rânduială liturgică din ziua Sfântului Mucenic Trifon este o rugăciune către acesta pentru ca prin mijlocirea lui Preamilostivul Dumnezeu să ocrotească toate holdele, viile, grădinile, livezile de stricăciuni şi să le dea roadă la bună vreme.
Potrivit tradiţiei din unele zone, de ziua sfântului, în mai multe biserici din ţară au loc slujbe speciale. Acestea se fac pentru ţarini (holde), vii şi grădini, când se întâmplă a fi stricate de sălbăticiuni sau de alte vietăţi ca: lăcuste, gândaci şi omizi. În unele sate, aceste rugăciuni se fac pe câmp sau la casele gospodarilor. Cum Sfântul Trifon are în grijă insectele dăunătoare, în unele locuri, oamenii fac colivă şi dau de pomană, în altele, sfinţesc grâul şi porumbul pe care le vor semăna.
Ziua Sfântului Mucenic Trifon este considerată prima mare sărbătoare a calendarului agricol, pomicol şi viticol. În tradiţia populară, la sate era zi nelucrătoare, pentru ca holdele să nu fie atacate de insecte. Viile, livezile şi grădinile sunt stropite cu agheasmă, astăzi, pentru a fi ferite de mană, piatră şi ger.
În zona de sud a Olteniei, cu precădere în judeţul Dolj, Sfântul Mucenic Trifon, cunoscut ca ocrotitor al ogoarelor, este sărbătorit, conform unor vechi tradiţii locale, cu slujbe de binecuvântare a plantaţiilor de viţă-de-vie, a grădinilor şi livezilor. Cât priveşte viţa- de-vie, în zona Olteniei e cunoscut încă un ritual complex de pregătire a viei pentru noul sezon, sub numele de Arezeanul (tăiatul) viilor. Denumirea de Arezean, ca de altfel şi obiceiul întâlnit numai în această parte de sud a Olteniei, se crede a fi un împrumut de la bulgari, care numesc sărbătoarea Trifon Zarezan, adică Trifon Tăietorul. La sărbătoarea Sfântului Mucenic Trifon, credincioşii din Bordeştii de Jos, judeţul Vrancea, obişnuiesc să cheme preotul la casele lor şi, rugându-se lui Dumnezeu, să ceară ajutor ca în noul an ogoarele să fie ferite de gândaci, lăcuste şi de toate jivinele. Practica este ca, pe masa unde se slujeşte, cei ai casei să aducă crenguţe din toate soiurile de pomi fructiferi pe care îi au în livadă, pene de la păsări şi seminţe sau boabe de la toate plantele care se vor sădi în pământ în noul an. Acestea vor fi binecuvântate cu agheasmă, spre a fi ferite de rozătoare.
La Mănăstirea Sfântul Mucenic Trifon din județul Galați în fiecare an după Sfânta Liturghie de hram se oficiază „Agheasma Sfântului Trifon” şi se stropeşte cu apă sfinţită livada din imediata vecinătate a mănăstirii.
Sfântul Mucenic Trifon este şi apărător împotriva duhurilor rele şi izbăvitor de durere. În tradiţia populară este socotit izbăvitor din nenorociri, vindecător şi sfântul care te ajută să ajungi la adânci bătrâneţi. O altă tradiţie a satului românesc spune că cine lucrează în ziua sfântului va avea în gospodărie daune din partea lupilor.
Un fragment din moaştele Sfântului Mucenic Trifon se află la Sfânta Mânăstire Sireți
Un articol de Pr. Ciprian Florin Apetrei,
