Noutăţi
Pomenirea Preasfințitului Dionisie Erhan, episcopul Cetății Albe-Ismail la 75 de ani de la adormire și punerea în raclă a moaștelor sale
În data de 17 septembrie 2018, la Mănăstirea ,,Sf. M. Mc. Gheorghe”, Suruceni din cadrul Mitropoliei Chișinaului și a Moldovei s-a desfășurat un eveniment deosebit pentru istoria acestui așezământ monahal închinat vrednicului de pomenire episcop Dionisie Erhan, care a împlinit la această dată 75 de ani de la adormire.
Un ales sobor de clerici sub protia Înaltpreasfințitul Vladimir, Mitropolitul Chișinălui și al Întregii Moldove, a săvârșit sfânta liturghie și slujba de pomenire în prezența a numeroși credincioși care au venit să îl cinstească pe cuviosul episcop Dionisie. În cuvântul de învățătură, părintele mitropolit a subliniat câteva aspecte din viața și activitatea Episcopului Dionisie Erhan.
Personalitatea Episcopului Dionisie Erhan a rămas înscrisă în Istoria Bisericii atât pentru activitatea pastoral-misionară dar mai ales pentru viața sa virtuoasă. Contemporanii i-au zugravit icoana smeritului său chip cu următoarele cuvinte: „Viteaz în Legea creștină Strămoșească, neșovăielnic în dragostea de Neam. Cald sprijinitor al tinerilor spre lumina cărții. Pildă de păstor duhovnicesc – cu grai frumos, cu râvnă sfântă... până la moarte.”
S-a născut în data de 2 noiembrie 1868 din părinți evlavioși – Vasile și Andriana, răzeși moldoveni, primind din botez numele Dimitrie. În vârstă de numai de 15 ani, la 28 noiembrie 1883 a intrat ca frate în Mănăstirea Suruceni, unde a și căpătat cunoștință de carte. Aici a primit tunderea în monahism, iar în anul 1904 a fost hirotonit ieromonah. Remarcându-se printr-o viață aleasă, o voce duioasă, blândețe, dar și fermitate și demnitate în apărarea neamului și a credinței, ieromonahul Dionisie s-a bucurat de aprecierea credincioșilor care îl căutau pentru sfat duhovnicesc, dar și pentru cultura pe care a dobândit-o ca autodidact, fiind ales în anul 1908 stareț al mănăstirii. O scurtă vremea a fost și exarh al mănăstirilor din Basarabia.
Pentru activitatea sa deosebită, dar și pentru virtuțile sale, la data de 22 iulie 1918 a fost ales ca Arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului. În anul 1934 a fost ales Episcop al Cetății Albe și Ismailului, unde a păstorit până în anul 1940. Preocupat de împlinirea datoriilor de păstor, în această perioadă a contribuit la restaurarea și zidirea de biserici, la intensificarea vieții duhovnicești prin înființarea de instituții pentru formarea clerului, a sprijinit înființarea de azile și orfelinate și a lucrat cu multă râvnă la înnoirea duhovnicească din sudul Basarabiei.
Considerat părintele spiritual al Mănăstirii Suruceni, loc de care a fost foarte legat, în data de 17 septembrie 1943, cuviosul vlădică Dionisie Erhan se mută la cele veșnice fiind înmormantat într-o criptă lângă biserica mănăstirii.
Cu prilejul consolidării și refacerii bisericii cu hramul „Sf. M. Mc. Gherghe” zidită în anul 1794, prin pronia lui Dumnezeu la data de 10 iulie 2018 s-a aflat trupul neputrezit al Episcopului Dionisie Erhan.
Din nefericire, mormintele pe care le conține această criptă au fost profanate în perioada comunistă, când mănăstirea a fost transformată în spital de boli venerice pentru femei. De aceea a fost necesară o examinare antropologică a rămășițelor pământești găsite din cele două mormintele care erau adăpostite lângă biserică; în urma examinării s-a stabilit că trupul care a apaținut Episcopului Dionisie are o foarte bună stare de conservare dar și faptul că acesta a fost supus incendierii în momentul cand a fost profanat mormântul.
În seara zilei de 15 septembrie 2018, cu multă evlavie moaștele cuviosului ierarh au fost înveșmântate după rânduială într-un frumos veșmânt arhieresc și așezate într-o raclă de lemn în biserica cea nouă a Mănăstirii Suruceni, așteptând momentul când va fi recunoscut în mod oficial ca sfânt al Bisericii lui Hristos.
