Mărturisirea păcatelor este indispensabilă pentru creşterea noastră în Hristos, aşa cum este necesară curăţenia casei, spălarea trupului sau igiena.

Spovedania este esenţială pentru orice creştin, botezat în numele Preasfintei Treimi. Prin Botez omul primeşte un veşmânt de lumină necreată, un înger păzitor şi un loc în rai, şi mai ales este înfiat de Dumnezeu, devine cetăţean al cerului şi casnic al lui Dumnezeu, fiu al lui Dumnezeu după har.

Pe măsură ce omul înaintează în viaţă, această haină luminoasă a vieţii se întunecă din cauza păcatelor, se pătează de fărădelegi şi trebuie spălată mereu, în mod ritmic şi conştient, prin Botezul lacrimilor, adică prin Sfânta Taină a Spovedaniei. Ea este indispensabilă pentru creşterea noastră în Hristos, aşa cum este necesară curăţenia casei, spălarea trupului sau igiena. Spovedania este aşadar curăţirea sufletului de păcate în faţa lui Dumnezeu care iartă păcatele şi în prezenţa preotului duhovnic care dă prin Duhul Sfânt sfaturile şi tratamentul duhovnicesc care trebuie urmat în fiecare caz în parte.

In ciuda traiului sau ascetic, a rigurozitatii sale morale, a scrupulozitatii organizatorice si a duritatii cuvantarilor sale impotriva patimilor, care ni-l pot infatisa putin intelegator fata de slabiciunile firii noastre, Sf. Vasile cel Mare s-a bucurat de dragostea si pretuirea locuitorilor din Cezareea intr-o masura atat de mare, incat acestia, barbati si femei, au dovedit ca erau pregatiti sa-si riste viata luptand pentru a-si apara episcopul, in acele vremuri de prigoana. Dupa mai putin de zece ani de cand primise tronul Cezareei, Sf. Vasile, unul dintre cei mai iubiti ierarhi ai Bisericii lui Hristos, a fost luat de la conducerea oilor cuvantatoare ale turmei sale de un “dusman” in fata caruia toata multimea cetatii nu avea cum se opune. Sa-l lasam pe prietenul sau drag, Sf. Grigorie Teologul, sa ne poarte peste timp in data de 1 ianuarie 379, in mijlocul orasului indurerat si indoliat …

„Zacea Vasile, aproape sa-si dea cea din urma suflare; era asteptat sa fie luat in primire de corul ceresc, catre care de multa vreme isi atintise privirea. Imprejurul lui era adunat tot orasul, care nu se putea deprinde cu ideea acestei pierderi; blestema moartea ca pe un tiran, voind parca sa-i apere sufletul, ca si cum, fie cu mainile, fie cu puterea rugaciunilor, ar fi putut sa-i constranga sufletul sa ramana in trup. Erau, de altfel, nebuni de durere si fiecare ar fi fost bucuros sa-si dea viata in locul lui, daca aceasta ar fi fost cu putinta. La urma s-au vazut biruiti – ca trebuia sa se arate ca si el nu-i decat un om – si Vasile, rostind cuvintele: <<In mainile Tale depun sufletul meu>>, si-a dat sufletul in mainile ingerilor, care aveau sa-l duca la cer; dar aceasta dupa ce mai intai a dat celor prezenti invataturi asupra credintei si prin sfaturile lui i-a facut sa ajunga mai buni.

Unul dintre conducătorii minorităţii creştine evreieşti a fost înjunghiat în timpul procesiunii religioase de Crăciun de către o persoană îmbrăcată în Moş Crăciun.

TEL AVIV, Israel

Poliţia a arestat 6 persoane în legătură cu această crimă. Creştinul ucis se numeşte Gabi Kadees din Jaffa şi era preşedintele Asociaţiei Ortodoxe Israeliene din Jaffa. El a fost înjunghiat în spate de către un zelotist anti-creştin, cred autorităţile israelite.

Întemeiată încă din timpul Sfântului Constantin cel Mare, mănăstirea Vatopedu a fost distrusă şi refăcută de mai multe ori de-a lungul istoriei. După incendierea ei de către piraţii arabi la începutul veacului al X-lea, este refăcută de trei nobili bizantini trimişi aici de către Sfântul Atanasie Athonitul, astfel că prima atestare documentară o avem de la 985, când apare semnătura stareţului mănăstirii Vatopedu într-un document al protosului Sfântului Munte. Din acea vreme şi până astăzi, Lavra Vatopedului ocupă al doilea loc în ierarhia mănăstirilor Muntelui Athos, după mănăstirea Marea Lavră.

În dimineata zilei de  6 ianuarie, IPS. Elefterie de Nissa in varsta de 83 ani, a fost gasit asasinat in resedinta sa. Episcopul a fost gasit cu o batista in gura, se crede ca i-a adus o moarte prin sufocare.

Dumnezeu sa-l odihneasca cu dreptii!

Părintele Ilie CLEOPA - CUVÂNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
(26 Decembrie 1978

Sfantul Nicodim de la Tismana - Model al rugaciunii lui Iisus in lumea post - moderna si impactul acesteia asupra vietii secularizate de astazi

Moto: „Rugaciunea lui Iisus face din inima fiecaruia o chilie monahala unde se afla „singur cu Singurul”, in tacere. Nevoitorul invata sa taca. Dar tacerea crestina nu poate fi despartita de un cuvant mereu reinnoit. La un moment dat, cel tacut, isihastul, primeste harisma cuvantului de viata, care merge de la inima la inima, cuvantul - samanta”.
Olivier Clement.

Crăciun Fericit!

La mulţi ani!
С новым годом
ΚΑΛΗ ΧΡΟΝΙΑ!
Happy New Year!
عيد رأس السنة
Bonne année!
Glückliches neues Jahr!
Cрећна Нова Година!
¡Feliz año nuevo!
Feliz Ano Novo!
ΕΥΛΟΓΗΜΕΝΟ ΤΟ 2012

Ceea ce patriarhii cu mare dor au aşteptat, proorocii au prezis, drepţii au dorit să vadă, s-a împlinit în ziua de astăzi: Dumnezeu S-a arătat în trup pe pământ şi a locuit între oameni. De aceea, să ne bucurăm şi să ne veselim, iubiţilor!

Dacă Ioan, încă în pântecele mamei sale fiind, când a venit Maria la Elisabeta, a săltat de bucurie, cu cât mai mult noi, astăzi, văzând nu pe Maria, ci pe Insuşi Mântuitorul nostru, trebuie să săltăm cu bucurie şi să prăznuim, să ne minunăm şi să ne uimim de Taina cea mare a întrupării lui Hristos, care covârşeşte toată priceperea omenească.

PASTORALĂ LA NAŞTEREA DOMNULUI

Prea Sfinţiţilor Episcopi, Prea Cucernicilor Părinţi, slujitori ai Sfintelor Altare, Prea Cuviosului Cin Monahal, Dreptmăritorilor Creştin

„În El era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor”

(Ioan 1,4)

Prea Sfinţiţilor Episcopi, Prea Cucernicilor Părinţi, slujitori ai Sfintelor Altare, Prea Cuviosului Cin Monahal, Dreptmăritorilor Creştini!

Prea iubiţi şi dragi întru Pruncul Hristos, fraţi şi surori,

Imnele liturgice, dumnezeieştile citiri din Sfânta Scriptură, dar şi dangătul clopotelor ne cheamă să slăvim Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos.

Scrisoarea Mănăstirii Sihăstria Putnei de susţinere a părintelui Efrem

Cu durere în suflet, am aflat despre decizia judecătorească din data de 23 decembrie 2011, care priveşte persoana Părintelui Efrem, Stareţul Mănăstirii Vatoped.

Suntem surprinşi de graba cu care s-a procedat la reţinerea preventivă a unui stareţ aghiorit, pe deasupra şi bolnav, despre care ştim că şi-a arătat disponibilitatea de a conlucra cu organele de anchetă.

Gheronda Efrem se distinge prin viaţa sa îmbunătăţită şi a contribuit hotărâtor prin atitudinea sa jertfelnică la refacerea mănăstirii Vatoped, pe care a preluat-o aproape ruinată şi a reuşit să o reîntemeieze ca aşezământ duhovnicesc, cu o însemnată lucrare monahală, dar şi social-filantropică. De aceea în jurul său s-a adunat o obşte numeroasă, plurietnică – printre care şi numeroşi români – care dă astăzi o mărturie vie a lui Hristos, înaintea tuturor mădularelor Bisericii Ortodoxe şi a întregii lumi.

Scrisoarea Înaltpreasfinţitului Teofan de susţinere a părintelui Efrem

Preacuvioşiei Sale,
Preacuviosului Părinte EFREM,
Stareţul Sfintei Mănăstiri Vatoped
şi cinstitei sale obşti

Preacuvioase Părinte Stareţ Efrem,
Venerabilă obşte a Sfintei Mănăstiri Vatoped,

Cu puţin timp înainte de Sărbătoarea Naşterii Domnului am aflat despre decizia autorităţilor judiciare elene cu privire la emiterea unui mandat de arestare preventivă a Preacuvioşiei Voastre, părinte duhovnicesc a peste 100 de vieţuitori ai Sfintei Mănăstiri Vatoped.