Noutăţi

SUB POMUL ORTODOXIEI

Duminica I din Post (Ioan 1, 44-52)

„Te-am văzut sub smochin” (Ioan 1, 51)

Astăzi este o mare sărbătoare. Astăzi este Duminica I din Post, Duminica Ortodoxiei. Dar ce este, iubiţii mei, Ortodoxia?

Ortodoxia este întocmai precum aurul curat. Precum aurul e scos din cuptor şi ori de câte ori îl arzi este tot mai curat, aşa şi Ortodoxia noastră: este aur care a ieşit din cuptoarele cele duhovniceşti. Iar cuptoarele cele duhovniceşti sunt Sinoadele Ecumenice şi Locale. Aşadar, Ortodoxia nu este rugina eresurilor, ci este aur curat, diamantul adevărului. Ortodoxia este soarele care străluceşte în Răsărit şi în Apus.  Continuare»

Sâmbătă, 8 martie 2014, când s-au împlinit 7 ani de când părintele nostru ieromonahul Mihail Cazacu a fost chemat la Domnul.

Dimineaţa, după săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica Bunei Vestiri, ctitoria părintelui Mihail, a fost săvârșită slujba parastasului la mormântul părintelui, la care au participat obştea monahală, membrii ai familiei părintelui Mihail precum și mulți din fiii duhovniceşti şi credincioşii veniţi la sfînta liturghie dupa care a urmat o masa de pomenire.

  Continuare»

CUVANT LA DUMINICA LĂSATULUI SEC DE BRÂNZĂ (Duminica Iertării sau A izgonirii lui Adam din Rai)

Aşadar, suntem chemaţi la un război duhovnicesc. Şi precum soldaţii au arme, aşa şi noi, soldaţii lui Hristos, trebuie să fim înarmaţi cu armele pe care Apostolul Pavel le numeşte astăzi „armele luminii” (Romani 13, 12). Iar armele pe care ni le recomandă Sfânta noastră Biserică în această perioadă sunt patru.

  Continuare»

OMILIE A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA POMENIREA SFÂNTULUI MUCENIC HARALAMBIE

Credinţa făcătoare de minuni

Sfântul Haralambie a trăit în veacul al II – lea după Hristos. S-a născut într-o cetate din Asia Mică, Magnisia, care nu este foarte departe de mult-regretata Smirna. Creştinii cetăţii îl preţuiau pe Sfântul Haralambie pentru caracterul lui curat, pentru marea lui credinţă şi l-au ales preot. Lumea astăzi aude cuvântul „preot” şi nu-i dă nicio importanţă. „Popă”, spune altul şi copiii auzindu-i pe cei mari vorbind despre preoţi cu dispreţ nu vor să devină preoţi când se fac mari. Şi preotul peste câţiva ani va fi ceva rar. Despre această dispreţuire faţă de preoţie sunt vinovaţi, desigur, şi câţiva preoţi nevrednici, care nu-şi cinstesc sfânta misiune. Dar Sfântul Haralambie nu a fost unul din preoţii obişnuiţi; a fost preot care avea conştiinţa misiunii sale. Liturghisea şi plângea de emoţie. Propovăduia cuvântul lui Dumnezeu şi făcea ca şi cele mai reci inimi să se emoţioneze şi să-L iubească pe Hristos. Îi iubea pe săraci şi pe bolnavi şi vizita casele creştinilor şi îi sfătuia pe toţi, mici şi mari, să rămână credincioşi lui Hristos.  Continuare»

Părintele Gavriil vizita adesea oamenii cu altă concepție religioasă. Încerca să împărtășească tuturor Harul și să îi călăuzească pe toți la adevărata credință. Iată ce povestește el însuși:

”Odată, îmbrăcat cum eram cu schima monahală, m-am dus la sinagogă. La intrare era atârnat un portret mare al lui Moise. M-am închinat la el. Acest lucru a plăcut celor de față. Moise a fost un mare proroc și eu i-am acordat respectul datorat. Am intrat în momentul când citeau Biblia. Erau puțini și mă priveau cu uimire.

Am început să le predic, dar când au auzit de Hristos l-au strigat pe arhiereul lor. A ieșit, dar nu m-a oprit. După aceea m-a chemat în biroul lui. A ascultat cu mult interes și atenție ceea ce spuneam despre Hristos. La sfârșit mi-a mulțumit și așa ne-am despărțit.

  Continuare»

Simeon, bătrânul, după mărturia Sfintei Evanghelii, era un om drept şi credincios, aşteptând mângâierea lui Israil, iar Duhul Sfânt era peste dânsul. Aceluia i s-a făcut ştire de la Dumnezeu despre venirea ce degrabă era să fie în lume, a adevăratului Mesia. Şi i s-a făcut ştire, precum povestesc istoricii cei vechi, astfel: Când, după porunca lui Ptolomeu, regele Egiptului, se tălmăcea Legea lui Moise şi toate proorociile din limba evreiască în cea elinească, pentru care lucru erau aleşi oameni înţelepţi din Israil, şaptezeci la număr. Între aceştia era şi Sfântul Simeon, ca un înţelept şi iscusit întru dumnezeiasca Scriptură. Atunci el, tălmăcind, scria cuvintele lui Isaiia proorocul şi, ajungând la cuvintele: Iată fecioară în pântece va zămisli şi va naşte fiu, s-a îndoit, zicând că nu este cu putinţă ca o fecioară, neştiind de bărbat, să poată naşte şi, luând cuţitul, a voit să radă cuvintele acelea. Dar îngerul Domnului i s-a arătat...  Continuare»

Arhim. Ioanichie Balan: Cuvant la Duminica Fiului risipitor (despre pocăinţă şi desfrânare)

Tată, greşit-am la cer şi înaintea Ta; Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul Tău. Primeşte-mă ca pe unul din argaţii Tăi… (Luca 15, 18-19)

Iubiţi credincioşi,

Sfânta Evanghelie de astăzi, ca şi cea din Duminica trecută, are acelaşi rol important de a ne pregăti cu sufletul şi trupul nostru pentru nevoinţa Sfântului şi Marelui Post. Dacă Evanghelia din Dumi­nica precedentă ne-a vorbit de păcatul mândriei şi importanţa covârşitoare a smereniei, cea de astăzi ne vorbeşte de păcatul cel urât al desfrânării şi de puterea mântuitoare a pocăinţei.

Mare este înţelepciunea Sfinţilor Părinţi! întâi ne-au pus înainte păcatul mândriei prin care piere sufletul, iar apoi păcatul desfrânării, prin care piere trupul omenesc.

  Continuare»

Cuvant in ziua Intampinarii Domnului

(despre departarea de lume si apropierea de Dumnezeu)

El L-a primit in bratele sale si a binecuvantat pe Dumnezeu (Lc. 2,28).

Sub povara anilor si sub greutatea acoperisu­lui invechit al sufletului, batranul cel vechi de ani n-a slabit in credinta. Biruind prin taria na­dejdii toate greutatile in inaltarea de la trup si de la lume, a intampinat mai intai cu ochiul la­untric, intru fagaduinta Duhului, iar apoi si cu ochii trupesti,

mantuirea cea gatita inaintea fetei tuturor popoarelor (Lc. 2, 27, 32).

Privirea intunecata de desertaciune n-ar fi ga­sit in Pruncul adus in templu dupa obiceiul Legii nimic in afara unui om aflat sub Lege, insa cel ce astepta mangaierea vesnica vede in El manga­ierea batranetilor sale si a intregului Israil; prunceasca slabiciune nu-l impiedica sa vada in El pe Carmuitorul (Mt. 2, 6) lui Israil, pe biruitorul lumii si al iadului, al pacatului si al mortii; scute­cele care acopera trupul n-ascund lumina ce se revarsa de la El dincolo de poporul lui Dumnezeu – spre luminarea neamurilor (Lc. 2, 32). Cuprins de groaza evlavioasa, dreptul, in rapire covarsitoare, a aratat in primul rand sfarsitul vietii, in timpul careia i se fagaduise ca Il va vedea pe Hristos Domnul.

  Continuare»

În părţile Frigiei, în satul ce se numea Campsada, care era aproape de cetatea Apamia, s-a născut Sfîntul Trifon, din părinţi dreptcredincioşi. Încă de cînd era prunc, preabunul Dumnezeu a binevoit a sălăşlui într-însul harul Sfîntului Duh şi a-i hărăzi darul de a face minuni, ca nu numai din gura pruncului aceluia, ci şi din faptele lui cele minunate să se săvîrşească laudă. Tămăduia toate bolile, dar mai ales avea stăpînire asupra diavolilor. Numai cît auzeau pomenindu-se numele lui, fugeau din cei ce pătimeau. Deci, spre încredinţarea minunilor lui celor multe pe care le-a săvîrşit, vom descrie una, ca de la început să înţelegeţi toată viaţa lui.  Continuare»

O celebrare străină de duhul Ortodoxiei

arhim. Mihail Daniliuc

Forfotă, cadouri, că­să­torii de o zi, spectacole dedicate celui mai curat şi frumos sim­ţământ prin care ne ase­mă­năm cu Dumnezeu, iubirea. Iată câteva din preocupările multor tineri în preajma zilei de 14 fe­bruarie, când, chipurile, se săr­bă­toreşte Ziua îndrăgostiţilor. Uitând de credinţa şi datinile noastre strămoşeşti, junii, încurajaţi de mass-media, de politica obsesivă a unor lanţuri de maga­zine şi malluri, au adoptat sărbători străine, evidenţiate îndeosebi prin opulentul caracter comercial.

  Continuare»

CEI TREI IERARHI – MODEL DE LUPTĂTORI

Biserica noastră Ortodoxă este ca o grădină. În ea se găsesc flori cu bună-mireasmă nemuritoare. Flori duhovniceşti sunt şi cei Trei Ierarhi, pe care îi sărbătorim astăzi – Sfinţii Vasile, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.

Astăzi îi vom privi pe aceşti sfinţi ca luptători. Pentru că viaţa aceasta este o luptă şi un război. Cei Trei Ierarhi au fost modele de luptători.

Şi epoca lor a fost marcată de defecte, răutăţi, patimi, crime, scandaluri, rătăciri, erezii…, dar ei n-au fost atraşi. S-au împotrivit. S-au războit. În felul acesta au devenit modele ale luptătorilor taberei creştine.

  Continuare»

Pomenirea acestui mare luminător al Bisericii se săvârşeşte la 13 noiembrie şi la 30 ianuarie, dar în această zi Biserica serbează aducerea cinstitelor sale moaşte din satul Comani, Georgia, unde a trecut la cele veşnice în surghiun, la Constantinopol, de unde păstorise Biserica lui Dumnezeu.

La 30 de ani de la fericita sa adormire, patriarhul Proclu ţinu o predică întru pomenirea părintelui său duhovnicesc. Această predică într-atât aprinse dragostea şi pocăinţa poporului şi a împăratului Teodosie cel Mic faţă de acest mare sfânt ierarh încât cu toţii au dorit aducerea cinstitelor sale moaşte de la Comana la Constantinopol.

  Continuare»

Duminica Vameşului şi a Fariseului mar­chează în­ce­pu­tul perioadei Tri­o­dului, după numele cărţii li­­turgice care conţine slujbele din timpul Sfântului şi Marelui Post. De altfel, perioada Trio­du­lui durează în total 10 săp­tă­mâni, mai întâi trei săp­tă­mâni de pregătire, apoi cele şap­te săptămâni ale Postului di­naintea praznicului Învierii Dom­nului. Această perioadă de ze­ce săptămâni, care simbo­li­zea­ză întreaga noastră viaţă de stră­danie pe calea mântuirii în Hris­tos, se constituie dintr-o se­rie de slujbe religioase şi ru­gă­ciuni speciale, de post şi în­frâ­nare, de lecturi duhovniceşti şi de exersare a smereniei, ca şi de chemare de a manifesta mai e­vident iubirea noastră faţă de Dum­nezeu şi faţă de semenii noş­tri.  Continuare»

Aflat pe drumul spre mănăstire pentru a o elibera, deşi era conştient că va ajunge prea târziu, ofiţerul sirian a văzut „o Doamnă în văzduh, îmbrăcată în albastru, înconjurată de o lumină puternică, care parcă a luat racheta în mâinile ei şi a aruncat-o departe”. Aceasta este o declaraţie a unui ofiţer musulman, străin de religia creştină care, însă, a mărturisit puterea Macii Domnului.  Continuare»

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în zilele de 2 – 3 februarie 2014, o delegaţie a Patriarhiei Române s-a întâlnit la Ierusalim cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, însoţit de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Aristarh de Constantina şi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Metodie de Tabor, pentru restabilirea comuniunii depline dintre cele două Patriarhii. Această comuniune a fost întreruptă, în luna mai 2011, din cauza unor neînţelegeri legate de statutul Căminului românesc pentru pelerini de la Ierihon.   Continuare»