Noutăţi

Rodirea intru rabdare
Pe cand rasuna in Biserica pilda aceasta, ni se cere, de fapt, sa luam aminte la "tarina" Duhului care suntem, la ceea ce ne cere Hristos Dumnezeu, intru rodire. La inceput de an scolar sau universitar, de fiecare data cand e vorba despre invatacei si invatare, slujba randuieste in mijlocul ei - miez de duh - aceasta Evanghelie a "Semanatorului", si mereu se pune accentul pe cat de important este sa preluam cum se cade bobul de invatatura divina care cade in pliurile sufletului nostru pentru a face roada curata si buna. Hristos Insusi insista asupra "inimii curate si bune" pe care trebuie s-o avem pentru o rodire cu har (Lc 8,15). Continuare»
Cinci versete de foc care-ar trebui sa mistuie in noi ura, dusmania, irationalul neiubirii. Cinci versete ca cinci trepte din moarte la viata, din iad in raiul desfatarilor. Cinci versete ca cinci degete dumnezeiesti care-apuca ciotul inimii noastre, spre a-l scoate din intunericul urii la lumina iubirii.

Acest Sfant Ioan Teologul era din Betsaida Galileii, fiu al lui Zevedei, care era pescar. Deci, pescuind el, odata, pesti la marea Tiberiadei cu fiii sai, a venit Iisus si, stand pe tarm, a chemat pe fiii lui Zevedei, zicand: "Iacob si Ioan, veniti dupa mine si va voi face pe voi pescar de oameni". Deci, lasand ei pe tatal lor in corabie, au mers dupa Iisus si mult i-a iubit pe dansii.
Continuare»În această duminică suntem încă sub lumina sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci și această duminică este duminica de după Înălţarea Sfintei Cruci, duminică în care pomenim şi amintim din nou Crucea şi înălțarea ei, ca şi în duminica de dinaintea Înălţării Sfintei Cruci. Aceste două duminici dau îndemn şi ne învaţă cum să ne ridicăm crucea şi care este crucea pe care trebuie s-o ridicăm.
În primul rând, Evanghelia auzită, din capitolul 8 de la Marcu, versetele 34-38, acum nouă ni se pare foarte firesc şi auzim foarte firesc cuvântul:
Continuare»Cel ce vrea să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.

“Slava, Doamne, cinstitei Crucii Tale! Inaltarea Crucii Domnului este una dintre cele mai mari sarbatori.
La Botez, omul primeste cruce; cand moare, de asemenea primeste cruce. Pe biserici se pune cruce. Toate Sfintele Taine se savarsesc cu ajutorul crucii: Mirungerea, Spovedania, Maslul etc. Prin ce ne deosebim noi de cei necredinciosi? Cand ne insemnam cu semnul crucii, ne unim prin Iisus Hristos cu Tatal Ceresc si ni se iarta pacatele prin marturisire. Multi se rusineaza sa poarte cruce (o cos la haina, o ascund), nerusinandu-se in acelasi timp de desfranare si alte pacate.
Continuare»Cuviosul Siluan Athonitul și căutarea lui Dumnezeu
Vasilios Kalliakmánis
În zilele noastre, deși răul social și alienarea au atins proporții uriașe, în același timp apar noi Sfinți, se arată noi Părinți duhovnicești harismatici și se oferă noi prilejuri de evanghelizare și renaștere a dumnezeieștilor harisme. În secolul al XX-lea au fost așezați în calendarul Bisericii Ortodoxe mulți Sfinți, care, prin pilda și scrierile lor au contribuit la renașterea vieții bisericești. Printre aceștia se numără și Sfântul Siluan Athonitul, rus de origine, a cărui pomenire se face pe 24 septembrie.
Continuare»


Îndemnăm toţi tinerii să participe la acest pelerinaj, care constituie un act spiritual de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El; astfel pelerinajul este în sine un act de asceză şi o jertfă de gratitudine. Să nu uităm, că astfel de acţiuni reprezintă o adevărată mărturisire a credinţei, mai ales în aceste timpuri de apostazie tot mai evidentă.
informații suplimentare la nr. de tel: 079481586 Continuare»Un monah: Să vă spun altceva, Părinte, ceva personal, care mi se-ntâmplă mie, aici. După Pavecerniță, la arhondaric se spală cearșafuri, unii le întind la uscat, alții le adună. Eu sunt dintre cei care adună cearșafurile întinse la uscat. Seara, când mă duc să le adun, după aceea nu mai pot să adorm, așa cum fac în celelalte zile, pentru că îmi trece somnul și apoi nu mai pot adormi, îmi pierd rânduiala, programul. Și mă necăjesc.
Părintele Efrem, neînțelegând: Și… ce anume?
Monahul: Adică pun mai presus slujirea [pe care o am]. Mai presus e să adun cearșafurile, deși știu că apoi nu voi putea să adorm, nici să mă trezesc devreme și să-mi fac tot canonul. Și mă necăjesc. Supărarea asta cum se vindecă?
Părintele Efrem: Se vindecă, dar tu n-ai pus ascultarea drept bază... Continuare»
În părţile Ciliciei a fost un sat care se numea Sisan. În el vieţuiau părinţii cuviosului, creştini fiind, Susotion şi Marta, cărora le-a dat Dumnezeu acest binecuvântat rod, pe care l-au numit Simeon şi, după obiceiul creştinesc, l-au spălat prin baia botezului. Deci creştea pruncul, nu atât întru învăţătura cărţii, ci mai ales în simplitatea şi în nerăutatea inimii. Însă înţelepciunea Duhului lui Dumnezeu şi în cei simpli se sălăşluieşte şi pe cei neştiutori îi alege, ca să se ruşineze înţelepciunea veacului acestuia.
Continuare»
Evanghelia de astăzi, este o parabolă care urmează și o dezvoltă pe cea din duminica trecută, pentru că și aici, în cazul nunții Fiului lui Dumnezeu cu creația Sa, ca și în parabola viei sau a Bisericii, avem o discuție despre cei care vin și despre cei care nu au timp de Împărăția lui Dumnezeu.
Și, ca și în duminica trecută, Evanghelia zilei ne obligă să percepem parabola nu numai cu referire la trecut ci, mai degrabă, cu referire la prezent, pentru că cei invitați la cină, la Împărăție își găsesc și astăzi alte treburi.
Iar afacerile, politica, divertismentul, plăceri mărunte și ilare (la o privire de profunzime) ne fac să ne gândim toată ziua la grija pentru viața de aici și să nu mai căutăm, mai deloc, dreptatea și sfințenia lui Dumnezeu în viața noastră.
Continuare»

Expresia „În vremea aceea” îndată ce o aud unii, îşi bat joc – poate aţi auzit şi voi asta – şi zic cu dispreţ „În vremea aceea!… ”, în sensul că Evanghelia s-a învechit deja, este antică, şi că astăzi avem nevoie de o altă „Evanghelie”. Cu toate acestea expresia „În vremea aceea…” îşi are locul ei. Aşa cum vom vedea, Evanghelia nu s-a învechit. Este o carte care nu se învecheşte. Este ca soarele. Este soarele duhovnicesc al omenirii. Soarele, stelele, galaxiile, aşa cum zice Scriptura (vezi Evrei 1, 11-12 [Psalmul 101, 27], Apocalipsa 6, 14) şi confirmă ştiinţa, vor trece. Într-o zi soarele se va stinge cum se stinge o candelă când nu mai are ulei.
Continuare»
Cu prilejul începerii noului an de învățământ 2014-2015, după deschiderea festivă în cadrul Liceului Teoretic Sireți, la Sfânta Mânăstire a „Sf.M.Mc. Iacov Persul” s-a oficiat slujba de Te Deum şi s-au citit rugăciuni speciale pentru binecuvântarea elevilor, a părinţilor şi a profesorilor .
Continuare»<< 30 31 32 33 34 35 36 37 38 < Pagina 39 din 107 > 40 41 42 43 44 45 46 47 48 >>